HEMIARTROPLASTIA DE UMAR / PROTEZA DE RESURFACTARE

CARE SUNT INDICATIILE HEMIARTROPLASTIEI DE UMAR ?

Indicatiile pentru hemiartroplastia de umar se impart in: cele secundare fracturilor precum si pentru afectiuni cronice ale umarului.
Obiectivele hemiartroplastiei include scaderea durerii, cresterea mobilitatii si fortei la nivelul articulatiei umarului.
 
INDICATIILE HEMIARTROPLASTIEI DE UMAR INCLUD:
Afectiunile generale
Durere - in cazul artrozei glenohumerale, care nu raspunde la tratament conservator;
Pacienti cu afectarea componentei glenoidale ( pacienti tineri) sau pacienti cu miscari dificile la nivelul umarului.
Afectiunile acute
Fracturi de col humeral gradul III-IV NEER ;
Fracturi de col humeral gradul III-IV NEER, cand reducerea si fixarea chirurgicala se complica datorita calitatii slabe a osului;
Fracturi de col humeral gradul III-IV NEER, asociata cu luxatia capului humeral.
 
Afectiunile cronice care au indicatii de hemiartroplastie.
- Artroza glenohumerala- pacientii cu aceasta afectiune au redoare articulara, crepitatii si durere. La examinarea radiologica gasim o reducere a spatiului articular, chisturi subcondrale, scleroza si osteofite. Functia coafei rotatorii si a deltoidului poate fi normala sau redusa. Pacientii cu componenta glenoidiana adecvata si coafa rotatorie intacta au mai de graba indicatie pentru proteza totala de umar.
- Artropatii inflamatorii – cea mai comuna artropatie inflamatorie care poate afecta umarul , este artrita reumatoida. Semnele clinic ale afectarii glenohumerale sunt similare cu artroza, dar de obicei aceasta apare  la pacienti tineri si cu o degradare mai mare a articulatiei scapulohumerale.
Hemiartroplastia este principala optiune de tratament atunci cand componenta glenoidiana este inadecvata pentru proteza totala de umar.
- Instabilitatea umarului- pacientii care suferea luxatii repetate de umar au un risc crescut de a dezvolta artroza glenohumerala. De asemenea, stabilizarea chirurgicala a umarului in cazul luxatiilor recidivante, creste riscul de artroza scalupohumerala.
- Necroza avasculara a capului humeral – ramane principala indicatie pentru hemiartroplastie. Este frecvent asociata cu alcoolism, folosirea excesiva de cortizon, expunere indelungata la radiatii. Pacientii cu necroza avasculara de cap humeral prezinta dureri si o scadere a functionalitatii coafei rotatorii.
Diagnosticul de necroza avasculara de cap humeral se pune pe radiografie in stadii tardive si pe RMN in stadia incipiente.
    • Leziunile coafei rotatorii – pacienti cu leziuni de coafa rotatorie ireparabila asociata cu artroza glenohumerala, care prezinta dureri intense si scaderea mobilitatii , au indicatie de hemiartroplastie.
La examinarea radiologica se evidentiaza pierderea completa a spatiului subacromial, capul humeral fiind in contact cu acromionul. La acest tip de leziune se prefera proteza totala de umar inversata.
- Condroliza glenohumerala- condroliza este o afectiune care apare in urma altor interventii chirurgicale pe umar si se caracterizeaza prin dureri si redoare articulara. Testele musculare sunt normale, iar imaginea radiologica este de asemenea normala.
-Tumori – in tumori, indicatia de hemiartroplastie este destul de rara, de obicei preferandu-se proteza totala inversata de umar.
 
CARE SUNT CONTRAINDICATIILE HEMIARTROPLASTIEI DE UMAR ?
Sunt absolute si relative.
Contraindicatiile absolute:
- infectie activa;
- umar neuropatic;
- umar anchilozat;
- artrodeza glenohumerala;
- incongruenta in articulatia glenohumerala;
- afectarea osoasa a glenoidei;
- fracturi care au indicatie de fixare cu placa;
- fracturi nedeplasabile, cu indicatii de tratament conservator;
- pacienti care refuza interventia.
Contraindicatii relative:
- afectiuni asociate , care cresc riscul interventiei;
- paralizie de deltoid;
- pacienti cu asteptari exagerate.
 
EDUCAREA PACIENTULUI
Este o parte foarte importanta din evaluarea preoperatorie, ca si recuperarea postoperatorie.
O echipa multidisciplinara formata din chirurg, fizioterapeuti si kinetoterapeuti, ofera pacientului resursele necesare pentru o recuperare optima.
Pregatirea preoperatorie – consta in analize de sange, analize de urina, EKG, si alte teste , in functie de particularitatile fiecarui pacient, in special la pacientii cu varste de peste 50 de ani.
Pregatirea pacientului:
Anestezia- pacientul poate beneficia de 2 tipuri de anestezie:
1-blocul interscalenic;
2-anestezie generala;
Pacientul este asezat pe masa chirugicala in pozitie semisezanda, cu genunchii flectati.
Care este tehnica chirurgicala ?
Se foloseste abordul deltopectoral, care consta intr-o incizie de 10-15 cm facuta de la varful distal al procesului coracoid, pana la insertia deltoidului pe humerus. Se identifica vena cefalica si se izoleaza. Se incizeaza fascia clavipectorala longitudinal, lateral de tendonul conjunct. Bratul se tine in adductie pentru a evita lezarea pachetului vasculonervos axillar. Se identifica subscapularul, sub tendondul conjunct. Tendonul subscapular este ancorat cu 2-3 fire de sutura si apoi este sectionat la 2cm de mica tuberozitate, punandu-se in evidenta capsula care este incizata longitudinal, suficient pentru o buna vizualizare a articulatiei glenohumerale. Apoi bratul este rotat extern, in adductie si extensie, pentru dislocarea capului humeral. Se practica rezectia capului humeral cu cotul flexat la 90 de grade si cu 30 de grade rotatie externa.
Canalul humeral este pregatit cu alezoare specifice pentru dimensiunea cozii protezei. Apoi se introduce proteza in canalul humeral, se practica reducerea protezei in articulatie, se verifica mobilitatea si se practica sutura in planuri anatomice.
 
 
CUM DECURGE RECUPERAREA POSTOPERATORIE?
Recuperarea medicala postoperatorie, cuprinde recuperarea pasiva intial (6 sapatamani)  si ulterior activa, imbunatatirea putand fi vizibila pana la 1 an postoperator.
Exista 4 faze de recuperare:
1-pacientul are umarul imobilizat pentru 4 saptamani, in aceasta perioada pacientul putand face totusi exercitii de pendulare a bratului, precum si exercitii pasive, evitand rotatia externa mai mare de 40 de grade;
2- dupa 4 saptamani, imobilizarea se indeparteaza, pacientul putand utiliza bratul pentru activitati curente cum ar fi spalare, mancare ;
3- la 8 saptamani, consta in exercitii de stretching progresive;
4- la 16 saptamani, pacientilor le sunt premise exercitii sportive normale.
 
CARE SUNT COMPLICATII POSIBILE ALE PROTEZARII DE UMAR ?
COMPLICATII INTRAOPERATORII SI POSTOPERATORII IMEDIATE 
- Infectii bacteriene;
- Elongari de plex cervical;
- Fracturi intraoperatorii;
- Afectari nervoase intraoperatorii.
COMPLICATIILE POSTOPERATORII TARDIVE
- Degenerarea cartilajului glenoidal;
- Instabilitatea umarului;
- Infectii tardive;
- Neuropatii;
- Osificari heterotopice;
- Hipertensiune;
- Fracturi periprotetice;
- Persistenta durerii.